Lecția 1.
Matilda
după Roald Dahl

• Textul literar reprezintă creaţia imaginaţiei unui autor care, folosindu-se de un limbaj expresiv, transmite cititorului idei, gânduri, emoţii. 

• Vrei să afli mai multe lucruri uimitoare despre protagonista întâmplărilor? Citește tot volumul Matilda, de Roald Dahl.

• Notează citate din care să reiasă calitățile fetiței.

• Textul care prezintă un șir de fapte povestite în ordinea în care s-au pe­tre­cut este un text na­rativ (o povestire).

• La acțiune participă per­­sonajele textului.

1. Citește textul în gând, apoi cu voce tare.

2. Citiți în perechi, corectându-vă reciproc.

3. Citiți, în perechi, câte un alineat.

     • Reluați lectura atunci când întâlniți aspecte neînțelese.

     • Lămuriți aceste aspecte prin interogare reciprocă.

4. Citiți textul pe roluri.

5. Citește:

     • salutul și prezentarea fetiței;

     • enunțul în care este indicat numele unei cărți.

6. Explică de ce textul citit este:

     • un text literar;           • un text narativ.

7. Precizează:

Titlul textului

Autorul

Personajele întâmplării


8. Realizează o listă cu toate cărţile pe care le-ai citit până acum. Alege o carte preferată și prezint-o colegilor.

9. Completează, în caiet, cadranele, folosind informații din text.

Transcrie expresiile sau enunțurile din care reiese că Matilda avea o pasiune. 

Identifică, în text, însușiri ale fetiței.

Explică reacțiile dom­ni­șoa­rei Phelps.

Realizează un desen care să o înfățișeze pe Matilda.

1. Steluța întrebărilor. Formulează întrebări referitoare la personajul principal al textului citit, care să înceapă cu fiecare dintre cuvintele date.

2. Stabilește dacă următoarele enunțuri sunt adevărate sau false:

1. Citește dialogurile de mai jos și rezolvă cerințele.

     a. Ce îi cere Matilda tatălui ei? Ce cuvinte folosește când i se adresează?

     b.  Ce îi solicită fetița bibliotecarei? Ce formulă de adresare folosește?

     c. Există vreo deosebire între cele două formulări adresate? Care este aceasta?

• Pentru a ne face înțeleși, trebuie să formulăm cererea/solicitarea clar și corect.

2. Stabilește dacă formulele de adresare de mai jos sunt familiare (F) sau politicoase (P).

3.  Formulează câte o solicitare adresată:

     • mamei;           • fratelui mai mic;           • învățătorului. 

Ne adaptăm adresarea în funcție de relația pe care o avem cu partenerul de comunicare, în funcție de vârsta acestuia etc.

     • adresare familiară: te rog, pot să, dă-mi voie ș.a.

     • adresare poli­ti­coa­să: vă rog, îmi permiteți, îmi dați voie ș.a.

Se scriu întotdeauna cu cratimă:

     • într-o/într-un,

     • dintr-o/dintr-un.

1. Citește dialogul de mai jos. Observă scrierea cuvintelor evidențiate, apoi rezolvă cerințele.

     a. Cu ce cuvânt putem înlocui termenul „întruna“ în al doilea enunț?

     b. Reformulează primul enunț, astfel încât să poți înlocui „într-una“ cu o altă ortogramă.

• Scriem întruna când dorim să folosim acest cuvânt cu sensul de „mereu“, „neîncetat“.

• Scriem într-una când aceste cuvinte au înțelesul de „într-o“.

  

2.  Transformă enunțurile de mai jos, după model.

Într-o cameră este întuneric.

Într-una dintre camere este întuneric.

     • A citit poezia într-o carte.

     • Într-o scrisoare a comunicat motivul sosirii.

3.  Citește enunțurile. Observă scrierea cuvintelor evidențiate, apoi răspunde la întrebări.

Matilda avea încredere în recomandările bibliotecarei.

Domnișoara Phelps o privi cu neîncredere.

     a. Ce literă inițială s-a folosit în scrierea cuvântului „încredere“?

     b. De ce crezi că a fost scris cu „î“?

     c. Ce fel de cuvinte sunt „încredere – neîncredere“, ca înțeles?

4.  Găsește cuvinte cu înţeles opus pentru cele de mai jos, urmând modelul de la exercițiul 3.

 

• Se păstrează scrierea cu „î“ în cazul cuvintelor care încep cu această literă și primesc înaintea lor silaba „ne“: întrebat – neîntrebat.

Prezintă, în scris, o carte care ți-a plăcut mult. Precizează:

• titlul;

• autorul;

• personajele;

• tema/subiectul acesteia;

• mesajul transmis.

Autoevaluare

Vei reuși dacă:

• precizezi titlul cărţii și autorul;

• prezinţi, pe scurt, întâmplările și persona­jele;

• îţi expui clar și corect impresiile despre lectură.

1. Cuvinte-pereche. Formează, din șirul de mai jos, perechi de cuvinte cu același înțeles.

2. Identifică înțelesurile cuvântului „mină“ în enunțurile date.

     • Din mină se scot cărbuni.

     • Bibliotecara avea o mină veselă.

     • Am pus o mină nouă la pix.

• Selectează, pe o fișă, proverbe despre carte.

• Citește-le în fața clasei, descifrându-le semnificația.

• Afișați, la Panoul clasei, cele mai interesante proverbe.