Lecția 2. Balada unui greier mic,
de G. Topîrceanu

• Textul în versuri care prezintă o întâmplare la care participă personaje este un text narativ (o povestire în versuri).

• Citește poezia „Rapsodii de toamnă“ din volumul Balade vesele și triste, de G. Topîrceanu.

• Notează, pe o fișă, versurile în care elemente ale naturii sunt prezentate ca niște ființe omenești.

1. Citește textul în șoaptă, apoi cu voce tare.

2. În perechi, citiți alternativ, pe strofe.

3. Citiți pe roluri.

4. Citește:

     • versurile care îl prezintă pe greier;     • strofa în care este descrisă toamna.

5. Observă organizarea textului. Câte strofe are poezia? Câte versuri are fiecare strofă?

 

• Numărul de versuri poate să difere de la o strofă la alta, în aceeași poezie.

• Poetul atribuie însușiri omenești toamnei, dealurilor, ciulinilor, măceșilor, greierului. Acestea devin, în poezie, personaje.

 

6. Joc de rol. Imaginați-vă și scrieți dialogul dintre greieraș și vecina furnică. Lucrați în perechi, apoi prezentați, prin dramatizare, dialogul în fața clasei.

1. Ce anotimp este prezentat în prima parte a textului? Selectează varianta corectă de răspuns.

2. Ce semne ale toamnei sunt amintite în poezie? Privește imaginile de mai jos și indică alte două exemple.

3. De ce este necăjit greierul? Ce îi reproșează el furnicii?

4. Cum este înfățișată toamna de către poet? Dar greierul?

5. Axa timpului. Plasează momentele întâmplării prezentate în Balada unui greier mic, de G. Topîrceanu, în ordinea în care apar în text.

• Crezi că furnica are un comportament potrivit? Argumentează.

1.  Citește dialogurile dintre personaje, apoi răspunde la întrebări.

     a. Ce spune Andrei despre greieraș? Dar Dana?

     b. Ce aspect descriu cei doi prieteni?

     c. Ce spune greierașul despre el? La ce aspect face referire?

2.  Recitește strofa în care greierașul se adresează toamnei. Ce alte însușiri ale acestuia descoperim?

3.  Gândiți, lucrați în perechi, comunicați. Citește strofele în care este prezentată toamna și notează elementele prin care este descrisă. Numește însușirile descoperite. Comparați, în perechi, listele voastre și completați-le, după caz.

•  Fiecare vers se scrie cu alineat.

•  Între strofe se lasă un rând liber.

• Observă dispunerea corectă în pagină a textului în versuri de mai jos. Transcrie-l în caiet, respectând normele de așezare.

1. Citește enunțurile de mai jos, folosind intonația cerută de semnele de punctuație. Precizează ce transmite fiecare enunț.

2.  Completează căsuțele cu semnele de punctuație potrivite. 

3. Formulează propoziții:

     • alcătuite din unul, două sau mai multe cuvinte;

     • care să transmită o informație, o urare, o întrebare.

4. Citește enunțurile alăturate, apoi răspunde la întrebări.

     a. Observă punctele de la finalul fiecărui enunț. Ce rol crezi că au?

     b. Identifică, în textele studiate, alte situații de folosire a punctelor de suspensie. Precizează rolul acestora.

 

• Punctele de suspensie (...) marchează întreruperea cursului vorbirii.

• În vorbire, punctele de suspensie sunt marcate printr-o pauză mare.

• Punctele de suspensie indică uneori și lipsa unei părți dintr-un enunț sau dintr-un text [...].

• Deseori, în textele literare, acestea sugerează o trăire, o emoție sau invită cititorul să reflecteze la subiectul enunțului.

1. Adaugă cât mai multe însușiri pentru următoarele ființe:

     • furnica     •  albina     •  buburuza     •  fluturele     •  pasărea

2.  Transformă cuvintele de mai jos, ca în model:

• Introduceți, într-un săculeț, bilețele pe care sunt scrise propoziții.

• Pe rând, câte un elev/o elevă va extrage un bilețel, va intona propoziția și îi va solicita unui coleg să precizeze semnul de punctuație potrivit.