Lecția 1. Textul descriptiv literar în versuri

Textul descriptiv literar poate fi scris în versuri sau în proză. Textul descriptiv poetic se organizează în funcţie de:

  • formă, având strofe ale căror versuri valorifică sonorităţi și imagini, ca în muzică, pentru a determina cititorul să-și imagineze obiectul descris;
  • conţinut, asamblând imagini vizuale, sonore, olfactive, tactile, pentru a da o semnificaţie obiectului descris și a transmite sentimente și emoţii.

Lecția 1. Textul descriptiv literar în versuri

1. Jucați-vă și arătați ce sunete scot, în timpul iernii, vântul, încălțămintea pe zăpadă, lemnele pe foc. Ce senzații vă inspiră aceste sunete?

3. Ascultă textul următor în lectura profesorului sau în lectura-model atașată.

1. Ce imagine din poezie te-a impresionat? Notează răspunsul și discută cu colegii.

Vasile Alecsandri (1821/1818? – 1890)

Este scriitorul cel mai de seamă din generaţia care a par­ticipat la Revoluţia de la 1848, fiind supranumit „bardul de la Mir­c­ești“, după numele moșiei sale. Mihai Eminescu îl nu­mea „acel rege-al poeziei, ve­ci­nic tânăr și feri­ce“, evi­den­ţiindu-i contribuţia la dez­voltarea poeziei româ­nești. Alecsandri a valorificat folclorul în volume ca Doine, Lăcrămioare, Legende. A fost un deschizător de drumuri și în teatru, scriind comedii, precum cele în care eroină este Chiriţa, dar și drame, printre care Despot-Vodă. Partea cea mai rezistentă a operei sale poetice este volumul Pasteluri, scris între 1867 și 1869, în care natura este prezentată în toate anotimpurile.

Organizarea textului poetic descriptiv

1. Câte strofe are poezia? Din câte versuri este alcătuită fiecare strofă? Citește enunțurile de mai jos și bifează-l pe cel corect.

3. În câte fragmente ai putea împărţi textul? De ce?

4. Ce fel de text este această poezie? Bifează răspunsul corect și motivează-ţi alegerea.

Textul descriptiv literar poate fi scris în versuri sau în proză. Textul descriptiv poetic se organizează în funcţie de:

  • formă, având strofe ale căror versuri valorifică sonorităţi și imagini, ca în muzică, pentru a determina cititorul să-și imagineze obiectul descris;
  • conţinut, asamblând imagini vizuale, sonore, olfactive, tactile, pentru a da o semnificaţie obiectului descris și a transmite sentimente și emoţii.

1. Memorează poezia și organizează un concurs de recitări. Pentru evaluare, folosește grila de mai jos. Câștigă elevul care obţine cele mai multe fețe zâmbitoare.

1. Care este forma fulgilor de zăpadă? Pentru a afla răspunsul, citește fragmentul de mai jos.

     „Prima persoană care și-a dat seama că fiecare fulg de zăpadă pare să fie unic a fost Wilson Bentley, care s-a născut în 1865. A crescut în statul Vermont, din SUA, unde iernile erau foarte reci, cu zăpezi mari. […] Mama lui Wilson avea un microscop vechi. Într-o zi, pe când Wilson avea cincisprezece ani, s-a gândit să privească fulgii de nea la microscop. A rămas pur și simplu uluit. Deși fiecare fulg avea o formă hexagonală superbă, era totuși diferit. […] Wilson l-a convins pe tatăl lui să-i dea o sută de dolari […] ca să-și cumpere un aparat de fotografiat și un dispozitiv special cu care să poată face fotografii prin microscop. […]“

Justin Pollard, De unde știe lumea că fiecare fulg de zăpadă e unic?
în volumul Întrebări mari de la cei mici, Editura Humanitas

2. Realizează câteva fotografii cu fulgi de zăpadă.

Temă