Lecția 16. Descrierea unui peisaj
1. Joc. Ghicește ce fenomen hibernal produce efectul descris în propoziția dată.
2. Alcătuiește o listă cu obiectele și elementele din natură pe care le poți vedea iarna într-o grădină.
1. Privește tabloul Peisaj de iarnă cu patinatori și capcană pentru păsări de Pieter Bruegel cel Bătrân, pictat în 1565.
Urmărește atent elementele peisajului și precizează oral:
2. Citește/ascultă fragmentul de mai jos.
„Mihai ridică mâinile către steluță și simți cum ea îl atrage ca un magnet, cum îl ridică de pe covor, și atunci el începu să plutească, iar steluța din vârful bradului se făcu din ce în ce mai mare, se făcu un fel de lumină prin care Mihai începu să înoate. În jurul lui erau alți copii, care zburau și ei în lumina aceea, ținând în mână buchete mari de baloane. El era singurul care zbura fără niciun balon, fără niciun ajutor. La un moment dat, privi în jos și văzu sub el orașe, sate și comune, județe și regiuni, văzu râuri, văi și munți, și podișuri, și depresiuni, și posade, văzu o mare, apoi încă una, și încă una, și un ocean, și o plajă pustie, și o câmpie, și o luncă și, într-un târziu, văzu o coastă de munte cu brazi albiți de zăpadă și cu o poiană în care se afla un brad care avea în vârf o steluță, iar Mihai înțelese că lumina, căldura sau culoarea aceea nemaivăzută venea de la aceasta. Începu să coboare încet, încet, în rotocoale din ce în ce mai strânse, pășind pe fumul care se ridica din coșul casei. Pricepuse că e casa lui Moș Crăciun și își dădu drumul pe horn, fără frică.“
T.O. Bobe, Darul lui Moș Crăciun
3. Notează acele cuvinte din text care arată că peisajul este observat de sus.
Pe lângă două fragmente foarte scurte, există în textul dat și o secvență mai amplă ce scoate în evidență faptul că peisajul este observat de sus. Descoper-o!
4. Indică, folosind săgeți verzi, direcția orientării privirii personajului Mihai. Schițează apoi, folosind săgeți albastre, deplasarea lui Mihai.
5. Precizează timpul verbelor date.
6. Ce sentimente trăiește personajul?
7. Găsește, în fragmentul dat, o personificare, o comparație și un epitet, precizând ce rol au.
Pentru a descrie un peisaj, un decor, un tablou, un fenomen al naturii:
• se poate prezenta imaginea în ansamblu;
• se pot înfățișa diferitele elemente ale imaginii, mișcând privirea la dreapta, la stânga, sus, jos, împrejur sau urmărind planurile mai apropiate sau mai îndepărtate de privitor (prim-plan, plan secund, fundal);
• sunt numite, prin substantive, elementele componente ale imaginii descrise și elementele componente ale acestora;
• se evidențiază trăsăturile elementelor componente, folosindu-se adjective;
• se pot folosi figuri de stil;
• se dezvăluie emoțiile și sentimentele celui care face descrierea (numindu-le, folosind persoana I, singular, utilizând cuvinte ca ah, of, vai etc.);
• se folosește imperfectul când este vorba de trecut.
1. Subiectul descrierii pe care o vei redacta este prima ninsoare din acest an. Stabilește pentru cine scrii și de ce scrii.
De exemplu, poți scrie pentru un prieten din altă localitate, pentru cineva din familie, pentru un profesor etc.
Îi poți scrie ca să îi spui cum te-ai simțit la prima ninsoare din an, ca să arăți cât de frumoasă este ninsoarea etc.
2. Alege din lista de mai jos patru cuvinte pe care să le folosești în descrierea ta și care să fie elemente ale peisajului.
asfalt • copaci • copii • flori • fulgi • iarbă • mașini • nori • oameni • pământ
3. Alătură epitete la două dintre substantivele alese la exercițiul precedent, iar cu celelalte două substantive formează o comparație și o personificare.
4. Stabilește locul unde te afli pentru a face descrierea: afară, pe stradă, în curtea casei, în curtea școlii, în casă, la parter, la etaj.
Atenție, în funcție de locul ales, vei stabili ce se observă în raza vizuală.
5. Completează pe ciornă un tabel, care să arate ce vezi, ce auzi, ce simți și ce atingi.
Atunci când surprinzi (sau „înregistrezi”) realitatea prin mai multe simțuri, descrierea pe care o vei face va fi mai bogată.
6. Fixează direcția mișcării privirii: sus, jos, la stânga, la dreapta.
Atunci când stabilești direcția mișcării privirii, nu uita locul de unde ai pornit descrierea.
7. Elaborează planul lucrării.
Când elaborezi planul lucrării pe ciornă, ai în vedere să asamblezi schematic „ingredientele” descrierii tale: elementele peisajului, figuri de stil potrivite acestora, perceperea peisajului prin mai multe simțuri, direcția privirii.
8. Scrie pe ciornă prima variantă a lucrării.
9. Folosește verbe la imperfect, persoana I, singular.
Atenție, având în vedere că descrii ceva ce s-a petrecut deja, îți recomandăm ca verbele pe care le vei folosi să fie la imperfect, persoana I, numărul singular.
Evită să variezi timpurile verbelor folosite.
10. Găsește un titlu surprinzător.
Ține seama de faptul că titlul trebuie să atragă cititorul și să fie cât mai scurt, sugerând ceva din conținutul lucrării.
11. Verifică dacă:
• ai folosit cele patru elemente componente ale peisajului alese la exercițiul 2;
• ai integrat cele patru figuri de stil;
• ai menționat emoțiile și sentimentele trăite;
• ai folosit verbe la timpul imperfect, persoana I, singular.
12. Completează textul sau șterge ce nu este important.
Atunci când corectezi textul pe ciornă, îți recomandăm să procedezi astfel:
- taie cu o linie orizontală ceea ce consideri inutil sau greșit;
- scrie adăugirile doar deasupra rândului, nu sub rând.
13. Corectează-ți exprimarea, scrierea, punctuația și așezarea în pagină.
Este foarte important să-ți recitești textul, pentru a corecta greșelile de exprimare, de scriere, de punctuație. Verifică, de asemenea, și așezarea în pagină.
14. Transcrie textul.
15. Autoevaluează-te pe baza grilei de mai jos.
16. Citește lucrarea ta din scaunul autorului.
Scanează și trimite unui prieten prin e-mail cele mai reușite descrieri din clasă.
Organizează, în ordinea preferințelor tale, toate lucrările pe care le-ai realizat la rubrica Portofoliu din unitățile I – III. Redactează un text de 4 – 5 rânduri în care să îți justifici ordonarea și să arăți cum consideri că ai evoluat în acest semestru.