Lecția 3. Enumerația. Personajele
Enumerația
1. În ograda lui Ion trăiesc mai multe păsări domestice. Recitește textul și notează, mai jos, versul potrivit.
Uleul și găinile
de Grigore Alexandrescu
Ion prinse un uleu și, ducându-l acasă,
Îl legă cu o sfoară,
Lângă coteț afară.
De o vecinătate așa primejdioasă,
Găini, cocoși și gâște întâi se îngroziră,
Dar cu-ncetul, cu-ncetul se mai obicinuiră.
Începură să vie cât colea să-l privească,
Încă și să-i vorbească.
Uleul cu blândețe le priimi pe toate;
Le spuse că se crede din suflet norocit
Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit,
Dar îi pare rău foarte căci el însuși nu poate
La dumnealor să vie,
Vizita să le-ntoarcă dup-a sa datorie.
Mai adăogă însă că dacă dumnealor
Îi vor da ajutor
Ca să poată scăpa,
El le făgăduiește
– Și Dumnezeu cunoaște cum vorba și-o păzește –
Că la orice primejdii va ști a le-ajuta:
Încă din înălțime, el le va da de știre,
Când asupră-le vulpea va face năvălire.
Astă făgăduială
Nu mai lăsă-ndoială;
Și găinile proaste, ce doreau să găsească
Pe cineva destoinic să va să le păzească,
S-apucară de lucru: azi, mâine, se-ncercară,
Și cu ciocuri, cu unghii, abia îl dezlegară.
Uleu-și luă zborul. Dar se întoarse-ndată,
Și răpi o găină, pe urmă două, trei,
Pe urmă câte vrei.
„Ce pază este asta? strigă una cu jale,
Vorba Măriii Tale
Era să ne păzești,
Iar nu să ne jertfești.“
— „O! eu știu foarte bine cuvântul ce v-am dat,
Și ce fel m-am jurat.
Dar când mă juram astfel, eram legat, supus,
Acum însă sunt slobod și vă vorbesc de sus.“
Eu d-aș fi fost găină nu l-aș fi slobozit:
Dumnealor au făcut-o și văz că s-au căit.
Uleii sunt cinstiți,
Când sunt nenorociți.
2. Ce semn de punctuație s-a folosit în versul respectiv?
Enumerația este figura de stil care constă în înșiruirea mai multor termeni de același fel (substantive, adjective, verbe etc.), pentru accentuarea ideii exprimate sau pentru detalierea aspectelor descrise. Termenii unei enumerații se despart prin virgulă.
Poți alcătui și tu enumerații, fără multă dificultate. Te invităm să încerci! Este suficient să răspunzi, înșiruind mai mulți termeni de același fel, la întrebări precum:
Ce animale domestice ar putea să mai aibă Ion?
Ce plante ar putea cultiva în grădină?
Ce acțiuni trebuie să facă pentru a-și îngriji grădina?
Personajele
1. Grupează personajele din text conform criteriilor precizate.
2. Care este figura de stil folosită de autor în prezentarea animalelor?
Amintește-ți prin ce figură de stil animalele capătă grai omenesc, pot gândi și acționa ca niște oameni.
3. Autorii de fabule folosesc, de regulă, personaje animale, mai puțin oameni. Alege, dintre variantele de mai jos, motivul pentru care procedează astfel, ținând seama și de exemplele oferite.
În fabule, personajele – care pot fi animale, plante, păsări sau obiecte – sunt personificate, devenind măști pentru anumite tipuri de oameni, criticați pentru defectele lor: prostia, lăudăroșenia, dorința de putere, cruzimea, orgoliul, zgârcenia etc.
Întâmplarea simplă pe care o prezintă fabula se bazează, de regulă, pe opoziția dintre două personaje. Încă din vremea lui Esop și a lui Fedru, acest contrast este vizibil din titlu: Greierele și furnica, Lupul și mielul, Șoarecele de câmp și șoarecele de la oraș, Corbul și vulpea, Stejarul și trestia etc. Adesea, unul dintre personaje este într-o poziție superioară, de care este mândru sau cu care se laudă, iar celălalt, într-o poziție inferioară, lipsit de posibilități sau resurse. În urma unui eveniment neprevăzut, raportul dintre personaje se inversează.
1. Notează enumerațiile din versurile următoare:
„S-apucară de lucru: azi, mâine, se-ncercară,
Și cu ciocuri, cu unghii, abia îl dezlegară.”
2. Precizează ce rol are enumerația în fragmentul de mai jos.
„Și răpi o găină, pe urmă două, trei,
Pe urmă câte vrei.”
3. Ce fel de pasăre este uliul? Alege varianta potrivită.
4. Selectează varianta potrivită care reflectă relația dintre uliu și păsările domestice, în natură.
5. Copiază în caiet tabelul de mai jos și completează-i toate rubricile cu situații evocate de textul Uleul și găinile de Grigore Alexandrescu.
De exemplu, uliul dovedește comportament uman atunci când vorbește cu găinile, când pare să țină la bunele maniere (ar dori să le întoarcă vizita), când le lingușește și se declară dornic să le protejeze de vulpe, dar și când le explică de ce nu și-a ținut făgăduiala.
Astfel de exemple/situații sunt de notat în tabelul din caiet.
6. Care sunt defectele și calitățile pe care le au personajele? Notează, în caiet, versurile care le ilustrează.
7. Prezintă aspectele care ți se par amuzante în comportamentul personajelor.
8. Cui consideri că îi aparțin cuvintele așezate între liniile de pauză din versul „– Și Dumnezeu cunoaște cum vorba și-o păzește –“? Alege una dintre variantele de mai jos și motivează-ți opțiunea.
9. Extrage din text versurile potrivite pentru a exemplifica raporturile dintre personaje pe baza schemei date.
Uleul și găinile
de Grigore Alexandrescu
Ion prinse un uleu și, ducându-l acasă,
Îl legă cu o sfoară,
Lângă coteț afară.
De o vecinătate așa primejdioasă,
Găini, cocoși și gâște întâi se îngroziră,
Dar cu-ncetul, cu-ncetul se mai obicinuiră.
Începură să vie cât colea să-l privească,
Încă și să-i vorbească.
Uleul cu blândețe le priimi pe toate;
Le spuse că se crede din suflet norocit
Pentru vizita-aceasta cu care l-au cinstit,
Dar îi pare rău foarte căci el însuși nu poate
La dumnealor să vie,
Vizita să le-ntoarcă dup-a sa datorie.
Mai adăogă însă că dacă dumnealor
Îi vor da ajutor
Ca să poată scăpa,
El le făgăduiește
– Și Dumnezeu cunoaște cum vorba și-o păzește –
Că la orice primejdii va ști a le-ajuta:
Încă din înălțime, el le va da de știre,
Când asupră-le vulpea va face năvălire.
Astă făgăduială
Nu mai lăsă-ndoială;
Și găinile proaste, ce doreau să găsească
Pe cineva destoinic să va să le păzească,
S-apucară de lucru: azi, mâine, se-ncercară,
Și cu ciocuri, cu unghii, abia îl dezlegară.
Uleu-și luă zborul. Dar se întoarse-ndată,
Și răpi o găină, pe urmă două, trei,
Pe urmă câte vrei.
„Ce pază este asta? strigă una cu jale,
Vorba Măriii Tale
Era să ne păzești,
Iar nu să ne jertfești.“
— „O! eu știu foarte bine cuvântul ce v-am dat,
Și ce fel m-am jurat.
Dar când mă juram astfel, eram legat, supus,
Acum însă sunt slobod și vă vorbesc de sus.“
Eu d-aș fi fost găină nu l-aș fi slobozit:
Dumnealor au făcut-o și văz că s-au căit.
Uleii sunt cinstiți,
Când sunt nenorociți.
10. Alege varianta potrivită.
Grupați-vă câte patru elevi. Realizați un film de prezentare pentru fabula Uleul și găinile de Grigore Alexandrescu. Puteți avea în vedere următoarele aspecte:
• un elev va rezuma întâmplările;
• un elev va analiza timpul și spațiul acțiunii;
• un elev va prezenta personajele;
• un elev va descrie atitudinea/intenția naratorului.