Lecția 9. Posibilități combinatorii ale pronumelui

Pronumele personal și pronumele personal de politețe au aceleași funcții sintactice ca substantivul.
În enunțuri, pronumele poate apărea în calitate de:
• centru al unui grup de cuvinte, de exemplu: Dumneata de lângă geam, vino aici!
• adjunct într-un grup de cuvinte, de exemplu: cartea de la voi, le-am primit, îmi șoptești etc.

Formele neaccentuate ale pronumelui personal dublează, în limba română, complementul direct și complementul indirect. Dublarea prin clitice se numește:
• anticipare, când cliticul se află înaintea complementului: L-am întrebat pe dânsul. (CD); I-am dat Anei o carte.;
• reluare, când cliticul stă după complement: Pe Ana am văzut-o ieri. (CD); Mamei i-am adus o ciocolată. (CI).
Dacă apar două clitice în aceeași propoziție, cliticul de dativ stă înaintea cliticului de acuzativ: Mi l-a dat ieri. Le-o spune verde în față. Adu-i-le imediat.

Lecția 9. Posibilități combinatorii
ale pronumelui

Funcții sintactice ale pronumelui

1. Precizează la cine sau la ce se referă pronumele scrise colorat în enunțurile date.

3. Care este poziția formelor neaccentuate ale pronumelor personale, față de complementele directe și indirecte?

4. Selectează funcția sintactică a pronumelor scrise italic.

5. Ce funcție sintactică are substantivul scris italic, din enunțul de mai jos? Indică termenul pe care îl determină.

Voi din banca a doua, treceți la tablă!

Pronumele personal și pronumele personal de politețe au aceleași funcții sintactice ca substantivul.
În enunțuri, pronumele poate apărea în calitate de:
• centru al unui grup de cuvinte, de exemplu: Dumneata de lângă geam, vino aici!
• adjunct într-un grup de cuvinte, de exemplu: cartea de la voi, le-am primit, îmi șoptești etc.

Anticiparea și reluarea unor complemente prin clitice pronominale

1. Selectează varianta corectă de enunț.

2. Grupează, în caiet, cliticele pronominale din enunțurile date în antepuse și postpuse.
a. L-am atenționat pe Andrei. 
b. Le voi arăta jocurile mele prietenilor.  
c. Să ți-i prezint pe prietenii mei?                          
d. Pe Ina am sunat-o ieri.
e. Mihaelei i-am trimis un SMS.
f. Să-i dai lui Silviu înapoi cartea, te rog!

3. Transformă enunțurile, înlocuind cuvintele scrise colorat conform modelului:
Pot să-i împrumut colegului meu CD-urile? → Pot să i le împrumut?

4. Ce cazuri au pronumele din exemplele de la exercițiul anterior?

5. Corectează greșelile de ortografie din următoarele propoziții:
a. Ia-ți văzut pe colegii voștri?
b. I-au mere sau struguri?
c. Î-mi place poezia citită.
d. Radu iar da o carte lui Mihai.

Formele neaccentuate ale pronumelui personal dublează, în limba română, complementul direct și complementul indirect. Dublarea prin clitice se numește:
• anticipare, când cliticul se află înaintea complementului: L-am întrebat pe dânsul. (CD); I-am dat Anei o carte.;
• reluare, când cliticul stă după complement: Pe Ana am văzut-o ieri. (CD); Mamei i-am adus o ciocolată. (CI).
Dacă apar două clitice în aceeași propoziție, cliticul de dativ stă înaintea cliticului de acuzativ: Mi l-a dat ieri. Le-o spune verde în față. Adu-i-le imediat.

1. Grupează pronumele personale și de politețe din enunțurile de mai jos după funcția sintactică îndeplinită. Precizează oral cazul fiecărui pronume.
a. Singura speranță este el.
b. Matale ce crezi, bunicule?
c. Am vorbit câteva clipe cu dumnealui.
d. Ea cumpără bomboane pentru copii.
e. Mă supără neîncrederea în mine.
f. Dânsei îi place adevărul.

2. Completează, în caiet, enunțurile cu cliticele potrivite și precizează felul complementelor pe care le dublează.
a. … telefonați mamei?
b. … scrieți des prietenilor voștri?
c. Ei … așteaptă pe noi să începem proiectul.
d. Ați ascultat emisiunea? Da, am ascultat-… .

3. Asociază enunțurile date cu situația potrivită, identificând formele neaccentuate ale pronumelor și funcția lor sintactică.

4. Analizează pronumele personale din fragmentul de mai jos, după modelul dat.

„Odată, la un praznic, unui lup i-a rămas un os în gâtlej. O văzu în apro­pi­­ere pe barză și o rugă să-i scoată osul din gât cu ciocul ei cel lung. Îi promise o răsplată.
Barza îl ajută și îi ceru apoi răsplata făgăduită. Lupul îi răspunse:
— Știi că-mi placi? Ți se pare puțin lucru că te las în viață?“

Repovestire după Lupul și barza
de Jean de La Fontaine


„i“ – pronume personal, persoana a III-a, numărul singular, genul masculin, cazul dativ,
          formă neaccentuată, funcție sintactică de complement indirect (reluare)

5. Imaginează-ți că ești barza din fabulă și abia ce ți s-a cerut ajutorul de către lup. Scrie câteva propoziții în care să-i explici acestuia cum ai de gând să-l ajuți, folosind pronume de politețe. Subliniază-le și indică funcția lor sintactică și cazul.