1. Notează, într-un minut, cât mai multe denumiri de ziare și reviste pe care le cunoști. Pot fi publicații tipărite sau publicații on-line. Compară publicațiile identificate de tine cu ale colegului de bancă și completează-ți lista.

2. Lucrați în perechi. Alegeți două dintre publicațiile pe care le-ați numit la exercițiul 1. Ce nume ar putea avea, astfel încât să se transforme în publicații adresate unor comunități de români care trăiesc în afara României?

3. Alcătuiți, în perechi, o listă cu cinci rubrici permanente pe care credeți că ar trebui să le conțină o publicație adresată unei comunități de români dintr-o altă țară.

2. Ce detalii ai luat în considerare pentru a stabili cui i se adresează cele trei publicații on-line identificate? Bifează răspunsurile corecte.

3. Identifică, în fiecare dintre cele trei imagini, câte un element vizual care indică identitatea românească.

4. Istoria cuvintelor. Cuvântul ziar provine de la cuvântul zi, după itali­anul diario. Înainte de a se utiliza pe scară largă termenul ziar, publicațiile de acest fel se numeau gazete. Termenul provine din secolul al XVI-lea, când, în anul 1556, la Veneția a fost tipărit primul ziar. Acesta se numea Notizie Scritte, adică „informații scrise“, și se vindea contra sumei de o gazetă, monedă mică, din aramă. Tu ce sensuri ale cuvântului gazetă cunoști? Știi vreun ziar contemporan care păstrează în denumirea sa cuvântul gazetă? Caută pe internet ziare din diaspora care păstrează în denumire termenul gazetă. 

1. Compară lista rubricilor permanente pe care ai realizat-o la exercițiul 3, Pentru început, cu acelea permanente identificate în capturile de ecran ale celor trei ziare on-line. Găsește asemănările și diferențele.

2. Alege, pentru fiecare dintre domeniile de interes, titlul de articol potrivit, identificat în capturile de ecran cu cele trei ziare on-line.

3. Explică importanța rubricii Contacte utile din cadrul primei imagini.

4. Ascultă textul următor, extras dintr-un articol publicat pe www.diasporaazi.ro, în lectura profesorului sau în lectura-model atașată. Propune un titlu potrivit pentru articolul din care este extras fragmentul citat, apoi citește întrebările și bifează răspunsul adecvat.

    Prima ediție a proiectului „Basm românesc“ a fost iniţiată de IEH în anul 2013. „Basmul românesc“ a fost dedicat copiilor români din toate comunităţile din afara graniţelor ţării. Timp de un an, elevii români din Italia și Spania, din Serbia și Ucraina, din Belgia, dar și din Statele Unite și Australia au conceput un basm colectiv, iar prima ediție a „Basmului românesc“ a fost tipărită și a ajuns la toți cei care au contribuit la scrierea ei.
   Cea de-a doua ediție a „Basmului românesc“ îşi va relua drumul în toată lumea şi va ajunge în rândurile elevilor din comunităţile româneşti de pretutindeni. Forma finală a basmului va fi publicată şi trimisă tuturor comunităţilor.
   Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi“ pentru românii de pretutindeni relansează acest proiect cu scopul ca, pe durata unui an, să stimuleze elevii români de pretutindeni să conceapă împreună un basm, argument al unității lor identitare, indiferent de locul în care trăiesc.
    Basmul va pleca dintr-o școală din Suceava, unde va fi scris primul paragraf. Apoi, pe rând, fiecare școală doritoare va adăuga un paragraf, pentru ca forma finală să prindă contur într-o ediție tipărită pe data de 1 decembrie 2018, zi în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri.

5. Lucrați în perechi. Formulați două argumente prin care să susțineți că există diferențe între un ziar on-line și o comunitate din cadrul unei rețele de socializare. Vă puteți referi la corectitudinea informației transmise, la verificarea acesteia, la modul de utilizare a limbii etc.

6. Lucrați în perechi. Propuneți denumirea unei rubrici permanente adresate copiilor români din diaspora, pe care să o găzduiască o publicație on-line și în care să scrie articole copii din România și copii din diaspora. Alcătuiți o listă cu temele de interes pe care această rubrică ar putea să le abordeze.