Lecția 11.
Forme verbale nepersonale:
gerunziul și supinul
Gerunziul
1. Citește poemul-diamant în care este prezentat personajul Popa Tanda. Ce fel de acțiune exprimă formele verbale nepersonale din al treilea și din al cincilea rând? Bifează varianta corectă.
2. Observă sufixele specifice în următoarele verbe: predicând, părând, făcând, sfătuind, ocărând. Precizează la ce conjugare apare un sufix diferit.
3. Folosind sufixele de la exercițiul anterior, notează în caiet gerunziul verbelor: a asculta, a clipi, a coborî, a curge, a explica, a înțelege, a pârî, a vedea, a vorbi.
4. Notează în spațiile libere forma negativă a verbelor scrise colorat în poemul de la exercițiul 1.
5. Indică funcția sintactică a formelor verbale subliniate în următoarele exemple:
• Andrei vine spre noi plângând.
• Ieșind din casă, a auzit un zgomot ciudat.
• Și-a scuturat părul șiroind de apă.
Gerunziul denumește o acțiune în desfășurare, fără referire precisă la momentul vorbirii.
Sufixele specifice de gerunziu sunt -ând (de exemplu: apărând, lucrând, mergând, hotărând) și -ind (de exemplu: evidențiind, fugind, muncind, subliniind).
Gerunziul are formă afirmativă (de exemplu: auzind) și formă negativă (de exemplu: neauzind), obținută cu prefixul ne-. Între forma de gerunziu și prefixul de negație se poate intercala semiadverbul mai (de exemplu: nemaiauzind). Gerunziul poate primi clitice pronominale, care sunt atașate după verb (de exemplu: văzându-mă, văzând-o).
Când se acordă în gen, număr și caz cu substantivul determinat, gerunziul devine adjectiv, construcția numindu-se gerunziu acordat (de exemplu: A răspuns cu buzele tremurânde.).
Verbele la gerunziu pot îndeplini funcţiile sintactice menționate în tabelul de mai jos.
Supinul
1. Citește mesajul primit de Andrei de la un vecin plecat în concediu, pe care s-a oferit să-l ajute. Notează în caiet formele verbale nepersonale scrise colorat.
Dragă Andrei, ca să-ți fie mai ușor de reținut, îți scriu o listă cu ce ar fi de făcut cât sunt eu plecat:
• de scos câinele la plimbare de două ori pe zi;
• de strâns rufele puse la uscat;
• de luat storcătorul de fructe de la atelierul de reparații;
• de udat florile o dată la trei zile;
• de verificat cutia poștală la sfârșitul săptămânii.
Mulțumesc mult!
Nea Mihai
2. Compară cuvintele evidențiate prin culoare în mesajul de la exercițiul 1, care reprezintă verbe la supin, cu infinitivul, participiul și gerunziul. Ai în vedere:
a. ce fel de acțiune exprimă și de care dintre celelalte două forme verbale nepersonale se apropie mai mult;
b. structura; prin ce se aseamănă și prin ce diferă de structura celorlalte două forme verbale nepersonale.
3. Ce funcții sintactice au primele două verbe la supin de la exercițiul 1?
Supinul este o formă verbală nepersonală care denumește acțiunea, la fel ca infinitivul.
Supinul este alcătuit din prepoziție + forma de participiu a verbului. Prepozițiile care pot intra în alcătuirea supinului sunt: de, din, după, la, pentru etc.
Supinul are formă afirmativă (de exemplu: Justificarea ei este de înțeles.) și formă negativă (de exemplu: Justificarea ei este de neînțeles.).
Funcțiile sintactice ale supinului sunt menționate în tabelul de mai jos.
1. Analizează verbele la gerunziu din exemplele următoare, extrase din nuvela Popa Tanda de Ioan Slavici, după modelul dat.
a. „Școlile cele mari nu se fac numai iac-așa, mergând și venind.“
b. „[…] sărăceneanul se oprește aci, adapă caii și mai stă puțină vreme, așteptând ca să vie vrun drumeț…“
c. „«Bătrânule! na-ți căciula, nu sta cu capul gol!» grăiește bunica, întinzând căciula pe fereastră.“
d. „[…] el își netezește mustățile și răspunde privind fălos spre acel loc…“.
e. „I s-a făcut milă de bietul popă și i-a dat dreptate, ocărând pe poporeni.“
„mergând“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, gerunziu, funcția sintactică de circumstanțial de mod
2. Analizează după modelul dat verbele la supin din exemplele următoare, extrase din romanul Inocenții de Ioana Pârvulescu.
a. „Terminasem și eu de făcut, ce-i drept, cu ajutor, pasta de pește.“
b. „Mama-mare s-a întrerupt din povestit.“
c. „M-am sculat în picioare, să vin mai aproape, să văd mai bine. O greșeală de neiertat.“
d. „Părea ușor de înțeles, parcă știam deja esperanto.“
„de făcut“ – verb predicativ, conjugarea a III-a, supin, funcția sintactică de complement direct
3. Alcătuiește câte un enunț pentru fiecare funcție sintactică a gerunziului și a supinului menționată la rubrica Repere. Schimbă apoi caietul cu colegul/ colega de bancă și verificați-vă reciproc rezolvările.
1. Scrie un poem-diamant cu titlul Voluntarii. Urmează modelul de mai jos.
2. Notează cinci recomandări pentru a-ți îmbunătăți abilitățile de redactare. Folosește supinul de fiecare dată.