1. Vocea colectivă pe care o preia naratorul în prima parte a textului este atribuită nu numai moșnegilor din Alăutești, ci și „torcătoarelor“ care spun povești în șezători. Ce crezi că simbolizează aceste femei?

2. Moirele, la vechii greci, pe nume Clotos, Lachesis și Atropos, erau divinități care călăuzeau destinele oamenilor. Se mai numesc și torcătoare pentru că una torcea, alta depăna, iar ultima tăia firul vieții unui muritor. Identifică, în imaginile date, care dintre moire toarce, care deapănă și care taie firul vieții unui muritor. 

3. Care este, în opinia ta, motivul pentru care naratorul preia punctul de vedere al colectivității? Alege dintre variantele următoare pe cea pe care o consideri potrivită:

• naratorul vrea să stârnească interesul cititorilor pentru întâmplările ulterioare, pregătind atmos­fera;
• naratorul dorește să ofere un pretext credibil pentru plecarea lui Stoicea din sat;
• naratorul devine și el o voce a comunității și a tradiției creștine, dorind să demonstreze, prin întâmplarea lui Stoicea, efectul negativ al asocierii cu diavolul.

4. Citește fragmentul de mai jos, extras din Noul Testament, apoi identifică în textul povestirii referința biblică.

5. Consideri că moș Călifar și‑a ținut sau nu făgăduiala de a‑l înavuți pe flăcău? Justifică‑ți părerea.

6. Finalul povestirii suportă mai multe interpretări, fapt specific prozei fantastice. Argumentează-ți în scris variantele preferate (sau propune altele).

• Uciderea morarului poate fi:

a. o eliberare (nu doar așteptată, ci și provocată de moșneag) din blestemul sutelor de ani de slujire a diavolului;
b. o pedeapsă din partea flăcăului furios, care a primit numai iluzia îmbogățirii și care crede că astfel înlătură din lume răul; 
c. o capcană în care cade Stoicea, pregătită de diavol pentru a‑și rândui alt slujitor la moară.

• Gestul lui Stoicea, care „se duse pe zăgaz și, cu capul înainte, spintecă adâncul străveziu“ ar putea însemna că:

a. Stoicea se sinucide, înțelegând că a comis o crimă și temându‑se că puterea blestemului îl poate subjuga și pe el;
b. Stoicea îi ia locul lui Călifar, intrând în slujba diavolului, fiindcă moara avea nevoie de un alt vrăjitor care să atragă sufletele celor dornici de bogății lumești;
c. flăcăul speră încă să găsească o comoară în adâncurile lacului vrăjit.

7. Gala Galaction spunea că la baza Morii lui Călifar se află o poveste balcanică pe care el a auzit‑o, copil fiind, de la tatăl său. Ce anume crezi că l‑a impresionat pe copilul de odinioară?

8. Are povestirea un mesaj moral? Dacă vei considera că are, formulează‑l într‑un enunț.

Alcătuiește planul simplu de idei al unui text narativ pe o temă fantastică. Poți să te inspirați din ideile care se află în portalurile ilustrate.

1. Scrie un text narativ de minimum 150 de cuvinte în care să dezvolți planul simplu de idei conceput la rubrica Provocări, în cadrul grupei tale. Compară apoi compunerea ta cu cele ale colegilor din grupă și discutați împreună diferențele apărute.

2. Rezolvă cerințele de mai jos.

a. Povestitorul Jean-Louis Le Craver făcea următoarea diferență între fantastic și miraculos:

Sună la ușă. Deschideți. Un om cu cap de cal pășește înăuntru.
Dacă leșinați, este vorba despre fantastic.
Dacă îl întrebați „Ceai sau cafea?“, este vorba despre miraculos.

Compune o posibilă continuare la anecdota lui Jean-Louis Le Craver, un text de aproximativ 100 de cuvinte, alegând una dintre cele două variante oferite mai sus.

b. Citește textele de mai jos și stabilește cărui domeniu îi aparțin. Bifează varianta corectă.