TESTUL 1
- Toate subiectele sunt obligatorii.
- Se acordă zece puncte din oficiu.
- Timpul de lucru efectiv este de două ore.
Notă. În redactarea răspunsurilor, este recomandată folosirea diacriticelor specifice limbii române.
Subiectul I
70 de puncte
Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde cerințelor formulate.
Textul 1
În clipa când Gherasim îşi sfârşea lămuririle, clopotul bătu de patru ori, vestind sfârşitul ultimului cart al zilei; acum începea serviciul de noapte. Căpitanul, care zăbovise în cabină să scrie în jurnalul de bord, ieşi pe punte.
— Mihule, du-te de te culcă îndată, că la miezul nopţii intri de veghe.
La început, lui Mihu nu-i veni să creadă. Pe urmă, dându-şi seama că Anton Lupan nu era din cei care să amăgească oamenii, începu să sară într-un picior pe punte, chiuind ca haiducii.
— Mai încet, că aici nu eşti la stână! îl potoli cârmaciul.
Apoi se întoarse spre căpitan, scărpinându-se cu îndoială în creştet:
— Domnule, poate nu e bine să-l punem de la început chiar noaptea. Să fi făcut măcar un cart de ziuă.
— N-avea nicio grijă, Gherasime. Tot de veghe a fost cât a ţinut ziulica... Dar bagă de seamă, Mihule, dacă te prind că nu adormi numaidecât, s-a zis cu veghea!
Musul coborî în cabină, se căţără în patul lui, îşi trase pătura până peste cap, închise ochii, strânse pumnii şi adormi la iuţeală, fiindcă aşa îi poruncise căpitanul. Dar gândul lui rămăsese afară, pe puntea umezită de abureala rece a nopţii, sub pânzele care legau marea cu cerul.
La miezul nopţii, când îşi luă postul în primire, toate i se păreau cunoscute în juru-i, ca şi când ar fi fost om de veghe o veşnicie — şi cu cât i se păreau mai cunoscute, cu atât simţea mai rece în spinare gheara unei nelinişti fără nume.
— Mihule! strigă Anton Lupan, de la cârmă.
În noapte, glasul avea ceva tainic. Răsărise de curând o bucată de lună târzie.
— Da, domnule!
— Nimic. Voiam să ştiu dacă eşti acolo. Nu trebuie să stai ţeapăn, că doar dacă e să se vadă ceva, se vede de departe. Poţi să te mai mişti pe punte. Dacă ţi se face urât, mai vino încoace.
Auzindu-le glasul, Negrilă, care dormea pe undeva, în umbră, se săltă în picioare, căscă, apoi se apropie de stăpână-su, lipăind pe punte, şi începu să i se frece de cizme.
— Hai, fii cuminte! Acum n-am timp de tine!
Tânărul mus stătea aplecat peste parapet, la prova, cu ochii aţintiţi înainte. Luna se ridica încet pe cer, ascunsă sub pânze, şi marea, ruginie la început, începea să se arginteze. Era atâta linişte, că se auzeau valurile, până departe, murmurând domol, cu o mie de glasuri. Sub bompres, etrava tăia apa, foşnind tainic. Câte un val se spărgea în bordaj, alene, şi vântul îi prindea jerba albă, spulberând-o în scântei ude.
Spre răsărit, în lumina lunii, cerul era palid, lăptos ca varul. Mai sus, bolta se albăstrea şi lăsa să se vadă stele răzleţe, parcă mişcătoare, care se fereau cu teamă din calea catargelor.
Mihu rămase aşa o vreme, cu ochii când la cer, când la mare. Dormeau toţi pe corabie, iar el cu căpitanul le ţineau soarta în mână. Era rece a naibii gheara aceea care-l râcâia în spinare! Arar, câte o stea mică se desprindea de pe boltă, ca o frunză firavă scuturată de vântul toamnei, şi după ce lăsa în urmă o dâră nesigură, se stingea deasupra valurilor. Încolo nu se vedea nimic, cât era de lung orizontul şi de întinsă marea.
— Domnule, întrebă musul, dând o fugă la pupa, după ce se încredinţase că nici măcar o vedenie nu le-ar fi putut tăia calea, stelele care cad sunt sufletele morţilor? Aşa am auzit, dar parcă nu-mi vine a crede să fie pe cer atâtea stele câte suflete sunt pe lume, fiindcă se cuvine să punem la numărătoare şi dobitoacele, şi gâzele, nu numai oamenii.
— Nu, Mihule, stelele căzătoare sunt meteoriţi, frânturi care se desprind din unele astre şi rătăcesc fără nicio lege în nemărginirea văzduhului. Viteza lor e atât de mare, încât din frecarea cu aerul se aprind şi se mistuie. Câte unul nimereşte pe pământ, dar până azi nu s-a auzit să fi adus cu el vreo nenorocire. Cele mai multe stele căzătoare se topesc în aer şi se pierd fără urmă...
Aici, Mihu tresări, făcu ochii mari şi se repezi speriat la prova. Era o stea care căzuse în mare şi nu voia să se stingă? Valurile o săltau, iar ea sclipea, şugubeaţă, făcând cu ochiul celorlalte stele. Se vedea limpede, în stânga bompresului, din ce în ce mai luminoasă. Şi iată că, deodată, sub ea se ivi încă una, parcă răsărită din apă. Ei, dar a doua nu mai era albă, ci roşie, ca un felinar de corabie.
— Domnule, ce să fie asta?
Căpitanul lăsă o clipă cârma şi se apropie de parapetul Speranţei.
— E un vapor. Nu-ţi fie teamă, o să treacă departe, prin stânga noastră; pesemne se duce la Odesa.
— Nenea Gherasim m-a învăţat cum să recunosc corăbiile şi nu mi-aş fi pierdut capul. Dar n-am înţeles ce-i lumina aceea albă.
— Gherasim a uitat să-ţi spună că vapoarele, spre deosebire de corăbii, mai au şi o lumină albă pe catargul din prova. De acum înainte să ţii minte.
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!
cart (s.n.) – serviciu de patru ore, executat permanent, pe schimburi, la bordul unei nave, de membrii echipajului.
mus (s.m.) – elev marinar.
provă (proră) (s.f.) – partea din față a unei nave.
bompres (s.n.) – catargul din vârful prorei unui vas cu pânze, de care se leagă mai multe vele.
etravă (s.f.) – element de rezistență care închide corpul unei nave la proră și cu care nava își deschide drumul la înaintarea prin apă.
bordaj (s.n.) – înveliș exterior, metalic sau lemnos, al scheletului unei ambarcațiuni.
pupă (s.f.) – partea din spate a corpului unei nave.
Speranța – numele corabiei pe care se petrece acțiunea.
Textul 2
Mulţi meteoriţi cad spre Pământ, dar majoritatea ard din cauza frecării cu aerul încă înainte să atingă Pământul, în momentul intrării lor în straturile înalte ale atmosferei.
Craterele care se găsesc pe Lună sunt datorate tot meteoriţilor, iar din cauza lipsei atmosferei, nu există eroziune care să le estompeze cu timpul. Mare parte dintre cei peste 22 000 de meteoriţi găsiţi pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi. Doar 18 dintre ei se pare că provin de pe Lună şi numai 14 de pe Marte. Unii ar putea să provină din comete, deşi nu s-au găsit resturi de comete.
Cele mai probabile locuri unde pot fi găsiţi meteoriţi sunt cele deschise, cum sunt câmpurile de gheaţă şi deşerturile, unde nu au fost îngropaţi de sedimente sau roci, acoperiţi de vegetaţie sau îngropaţi sub construcţii. Numai în Antarctica au fost colecționate 17 000 de eșantioane de meteoriți.
Există însă şi cazuri în care meteoriţi mari şi chiar gigantici au lovit serios Pământul. Aşa s-a întâmplat cu meteoritul „Chicxulub“ (cuvânt din limba yucatec-maya care se pronunță aproximativ cic-şu-'lub), care a căzut pe Pământ acum circa 65 de milioane de ani şi a provocat printre altele un crater de 180 km în diametru. Mărimea meteoritului se apreciază să fi fost de cel puţin 10 km. Locul impactului se află în mare, nu departe de coasta nordică a peninsulei Yucatán şi de oraşul Chicxulub din Mexic. [...] Se crede că ciocnirea meteoritului Chicxulub de Pământ a fost cauza dispariţiei dinozaurilor.
Nicu Goga, Carte de astronomie
a estompa (vb.) – a diminua.
A. Scrie răspunsul pentru cerințele de mai jos cu privire la textele date.
1. Notează două reacții ale lui Mihu, așa cum sunt exprimate în text, care sugerează bucuria sa atunci când află că în acea noapte va sta de veghe pe punte.
2 puncte
„În clipa când Gherasim îşi sfârşea lămuririle, clopotul bătu de patru ori, vestind sfârşitul ultimului cart al zilei; acum începea serviciul de noapte. Căpitanul, care zăbovise în cabină să scrie în jurnalul de bord, ieşi pe punte.
— Mihule, du-te de te culcă îndată, că la miezul nopţii intri de veghe.
La început, lui Mihu nu-i veni să creadă. Pe urmă, dându-şi seama că Anton Lupan nu era din cei care să amăgească oamenii, începu să sară într-un picior pe punte, chiuind ca haiducii.
— Mai încet, că aici nu eşti la stână! îl potoli cârmaciul.
Apoi se întoarse spre căpitan, scărpinându-se cu îndoială în creştet:
— Domnule, poate nu e bine să-l punem de la început chiar noaptea. Să fi făcut măcar un cart de ziuă.
— N-avea nicio grijă, Gherasime. Tot de veghe a fost cât a ţinut ziulica... Dar bagă de seamă, Mihule, dacă te prind că nu adormi numaidecât, s-a zis cu veghea!
Musul coborî în cabină, se căţără în patul lui, îşi trase pătura până peste cap, închise ochii, strânse pumnii şi adormi la iuţeală, fiindcă aşa îi poruncise căpitanul. Dar gândul lui rămăsese afară, pe puntea umezită de abureala rece a nopţii, sub pânzele care legau marea cu cerul.“
2. Căpitanul corabiei Speranța este:
a. Gherasim.
b. Lupan.
c. Mihu.
d. Negrilă.
2 puncte
3. Neliniștea lui Mihu în momentul în care își începe serviciul de noapte este generată de faptul că:
2 puncte
a. se află într-un cadru pe care nu îl cunoaște;
b. se află pentru prima dată în această ipostază;
c. se află pe punte alături de Anton Lupan;
d. se află în mijlocul mării, noaptea.
4. Din comportamentul lui Mihu se desprinde:
2 puncte
a. curiozitatea.
b. dezinteresul.
c. indiferența.
d. plictiseala.
5. Selectează cerculețul din dreptul fiecărui enunț pentru a stabili corectitudinea sau incorectitudinea acestuia, bazându-te pe informaţiile din cele două texte.
6 puncte
6. Menționează tiparul textual din fiecare dintre fragmentele de mai jos.
a. „Spre răsărit, în lumina lunii, cerul era palid, lăptos ca varul. Mai sus, bolta se albăstrea şi lăsa să se vadă stele răzleţe, parcă mişcătoare, care se fereau cu teamă din calea catargelor.“
b. „[...] stelele căzătoare sunt meteoriţi, frânturi care se desprind din unele astre şi rătăcesc fără nicio lege în nemărginirea văzduhului. Viteza lor e atât de mare, încât din frecarea cu aerul se aprind şi se mistuie.“
6 puncte
Tiparul textual al unui fragment se recunoaște identificând ce fel de structuri (sau secvențe) textuale cuprinde acesta.
Structurile textuale pot fi combinate în mod diferit într-un text, autorul făcându-și astfel cunoscute ideile și intențiile de comunicare. Structurile textuale care pot apărea într-un text sunt:
• structura narativă, bazată pe prezentarea unei acțiuni petrecute într-un anumit timp și spațiu, oferă informații despre acțiune, ordinea și circumstanțele în care se petrece aceasta; apare cu precădere în textele epice (prezentarea acțiunilor personajelor) și dramatice (în replicile personajelor care evocă o întâmplare) sau în textele nonliterare (texte istorice, reportaje, știri, cronică de spectacol etc.); întrebările la care răspunde structura narativă sunt „ce se întâmplă?“, „în ce succesiune?“, „unde?“, „când?“;
• structura descriptivă include detalii referitoare la persoane, personaje, obiecte, elemente ale naturii etc.; în textul epic, structura descriptivă poate apărea în prezentarea unui personaj; în textul liric, obiectul descrierii poate fi un peisaj, o ființă umană sau nonumană, un obiect etc.; în textul dramatic, structura descriptivă apare mai ales în didascalii, atunci când este schițat cadrul întâmplărilor sau când se oferă detalii privind fizionomia sau vestimentația personajelor; în textele nonliterare, structura descriptivă poate avea în vedere un anumit produs (în reclame, de exemplu) sau felul în care a fost realizat decorul unei piese (în cronica de spectacol); întrebările la care răspunde structura descriptivă sunt „ce se descrie“?, „care sunt componentele obiectului descris?“, „care sunt trăsăturile fiecărei componente a obiectului descris?“, „cu ce este comparat obiectul descris?“;
• structura dialogată, întâlnită mai ales în textul epic și în cel dramatic, în replicile personajelor, poate apărea (mai rar) și în textul liric (de exemplu, în Revedere de Mihai Eminescu); în textul nonliterar, poate apărea în interviu; întrebările la care răspunde structura dialogată sunt: „cine vorbește?“, „cui i se adresează?“, „despre ce vorbesc interlocutorii?“;
• structura explicativă, existentă în toate tipurile de text, se bazează pe oferirea unor explicații menite să clarifice idei, comportamente, emoții; structura explicativă poate apărea atât în replicile personajelor din textele epice sau dramatice, cât și în textele lirice; în textele nonliterare, apare în articole, în cronica de spectacol sau în textele de opinie; răspunde la întrebările „cum?“ și „de ce?“;
• structura argumentativă, întâlnită și ea în toate tipurile de text, conține unul sau mai multe argumente; poate apărea în vorbirea personajelor din textele epice sau dramatice, dar și în texte lirice; este prezentă în texte nonliterare, precum textele de opinie, articole pe teme științifice sau literare etc.; răspunde la întrebările „de ce?“, „pe ce te bazezi?“.
7. Prezintă, în cel puţin 30 de cuvinte, o legătură care se poate stabili, la nivelul conținutului, între fragmentul din romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran și fragmentul extras din lucrarea Carte de astronomie de Nicu Goga.
6 puncte
Conexiunile text‑text (text‑to‑text connections) sunt cele pe care un cititor le face atunci când, pe măsură ce citește un text sau după ce a terminat lectura, își amintește de alte texte sau compară textul citit cu altele, asemănătoare din anumite puncte de vedere (ca situații, personaje, temă etc.).
Elevii pot completa enunțuri de tipul:
- Personajul X seamănă cu (numește un alt personaj și justifică asocierea pe care ai făcut‑o) ... .
- Cadrul acțiunii este asemănător cu ... din ... .
- Situația este comparabilă cu ... .
- Am regăsit aceeași temă în ... .
- Mesajul textului este asemănător cu cel din textul ... .
8. Crezi că Mihu se simte responsabil de viața pasagerilor de pe corabie? Justifică-ți răspunsul, în 50 – 80 de cuvinte, valorificând textul dat.
6 puncte
„Mihu rămase aşa o vreme, cu ochii când la cer, când la mare. Dormeau toţi pe corabie, iar el cu căpitanul le ţineau soarta în mână. Era rece a naibii gheara aceea care-l râcâia în spinare! Arar, câte o stea mică se desprindea de pe boltă, ca o frunză firavă scuturată de vântul toamnei, şi după ce lăsa în urmă o dâră nesigură, se stingea deasupra valurilor. Încolo nu se vedea nimic, cât era de lung orizontul şi de întinsă marea.“
9. Asociază un personaj din fragmentul extras din romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran cu un personaj extras dintr-un alt text literar studiat sau citit ca lectură suplimentară, în 50 – 80 de cuvinte, prezentând o asemănare și o deosebire dintre acestea.
6 puncte
Compararea este un procedeu care presupune evidențierea asemănărilor și a deosebirilor dintre două sau mai multe elemente, prin utilizarea unor mijloace specifice exprimării gradelor de comparație (tot atât de …, la fel de …, tot așa de …, deopotrivă de …, mai …, mai puțin …).
B. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerințele de mai jos.
1. Transcrie un cuvânt care conține un diftong și un cuvânt care conține un triftong, din enunțul:
„Mai sus, bolta se albăstrea şi lăsa să se vadă stele răzleţe, parcă mişcătoare, care se fereau cu teamă din calea catargelor.“
2 puncte
2. S-au format prin derivare toate cuvintele din seria:
a. abureală, departe, numaidecât, ziulica.
b. creștet, domol, haiduc, pesemne.
c. iuțeală, lăptos, mișcător, ruginie.
d. nenorocire, nesigură, șugubeață, tainic.
2 puncte
3. Recitește enunțul „Mare parte dintre cei peste 22 000 de meteoriţi găsiţi pe Pământ sunt resturi din centura de asteroizi.“ și înlocuiește cuvintele găsiți și resturi cu câte un sinonim potrivit.
4 puncte
4. Transcrie verbele din fragmentul de mai jos, precizând modul la care se află.
„Unii ar putea să provină din comete, deşi nu s-au găsit resturi de comete.“
6 puncte
5. Notează felul propozițiilor subordonate din fraza: „Era o stea care căzuse în mare şi nu voia să se stingă?“ și tipul construcției din fraza: „Dacă ţi se face urât, mai vino încoace.“
6 puncte
6. Alcătuiește un enunț interogativ adresat unui coleg cu scopul de a afla dacă a citit lucrarea Carte de astronomie de Nicu Goga, în care să existe un atribut adjectival exprimat prin adjectiv pronominal demonstrativ.
6 puncte
7. Rescrie enunțul de mai jos, corectând greșelile de orice fel.
Mi-a plăcut că am aflat m-ai multe despre craterele care le-au produs meteoriți cu milioane de ani în urmă.
6 puncte
Subiectul al II-lea
20 de puncte
Redactează, în cel mult 150 de cuvinte, rezumatul fragmentului extras din romanul Toate pânzele sus! de Radu Tudoran. Vei avea în vedere ca rezumatul să conțină doar informații esențiale din fragmentul dat, să fie realizat la persoana a III-a, să respecte succesiunea faptelor, timpurile verbale specifice acestuia să fie folosite consecvent, iar dialogul să fie transformat în vorbire indirectă.
Punctajul pentru rezumat se acordă astfel:
- conținutul rezumatului – 12 puncte
- redactarea rezumatului – 8 puncte (marcarea corectă a paragrafelor – 1 punct; coerența textului – 1 punct; proprietatea termenilor folosiți – 1 punct; corectitudine gramaticală – 1 punct; claritatea exprimării ideilor – 1 punct; respectarea normelor de ortografie – 1 punct; respectarea normelor de punctuație – 1 punct; lizibilitate – 1 punct).
Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care rezumatul are minimum 80 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.
Subiectul al II-lea