Lecția 6.
Diversitate culturală și lingvistică
Cine sunt? Ghicește!
1. Citește/ascultă textul următor, despre Nastratin Hogea, un învățat din Turcia secolului al XIII-lea despre care circulă sute de povestiri și anecdote. Răspunde apoi la întrebări.
„Băiatul lui Nastratin a luat într-o zi note foarte bune la școală. Tatăl a fost foarte mulțumit și i-a spus:
— Cere-mi ce vrei și am să-ți dau.
Copilul, emoționat, știind cât de sărac este tatăl său, i-a zis:
— Îți mulțumesc din toată inima. Poți să-mi dai un răgaz până mâine? Aș vrea să mă gândesc.
— Prea bine, a răspuns Nastratin. Pe mâine.
A doua zi, copilul s-a dus la tatăl lui și i-a cerut un măgăruș.
— Nu se poate, a răspuns repede Nastratin. N-o să capeți niciun măgăruș.
— Dar mi-ai făgăduit că ai să-mi dai ce-ți cer!
— Și nu mi-am ținut făgăduiala? Mi-ai cerut un răgaz și ți l-am dat!“
Jean-Claude Carrière, Făgăduiala ținută,
din volumul Cercul mincinoșilor. Povești filozofice din toată lumea
2. Consideri că tatăl își ține promisiunea? Alege unul dintre răspunsurile de mai jos și argumentează-ți opțiunea.
■ Nu, pentru că profită de naivitatea copilului și nu-i oferă nimic.
■ Da, pentru că i-a dat fiului său ceea ce i-a cerut.
3. Formulează tâlcul acestei istorioare într-o propoziție.
4. Într-o poezie a lui Anton Pann, Nastratin Hogea este prezentat astfel:
„Nastratin era un hogea (dascăl sau învățător)
Care a rămas de basmu până astăzi tuturor,
Pentru că era din fire cam p-o ureche, năzdrăvan,
Nu-l găsești însă în faptă să fi fost vreun viclean.“
■ Precizează ce informații transmit despre personaj expresiile „a rămâne de basm“ și „a fi într-o ureche“.
■ Se potrivește portretul făcut de scriitorul român Anton Pann lui Nastratin cu imaginea acestuia din textul de mai sus? Dar cu miniatura otomană reprodusă? Crezi că surprind cele două trăsături esențiale ale personajului?
De-a lungul timpului, orice întâlnire între popoare (vecinătatea, comerțul, migrația, explorarea de noi teritorii, războaiele) a dus nu numai la schimburi de bunuri materiale, ci și la schimburi de idei și de valori.
Diversitatea culturală se referă la existența într-o societate a mai multor culturi, care se influențează reciproc.
Un exemplu reprezentativ pentru schimburile culturale care se produc este personajul Nastratin Hogea, comun mai multor culturi din Balcani (turcă, greacă, macedoneană, sârbă, bulgară, albaneză, română). La noi a devenit cunoscut prin culegerea lui Anton Pann, Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea.
Diversitatea culturală este asociată, de obicei, și cu o diversitate lingvistică: împreună cu obiectele și ideile care se transmit de la un popor la altul, se transmit și cuvintele care le denumesc
1. Cuvinte călătoare. Urmărește mișcarea în timp și spațiu a cuvintelor următoare și alege „călătoria“ care te-a surprins cel mai mult:
a. Cuvântul românesc marfă provine din limba maghiară (marha), unde are sensul de „vită, vite“, dar la noi înseamnă „produs comercial“. Pe vremuri, cine venea la târg cu vite mari și frumoase, deci cu marfă bună, găsea repede cumpărători. Sensul a evoluat: nu numai vitele bune sunt „marfă“, ci și alte obiecte de calitate!
b. Ce este o franzelă? O „pâine franțuzească“, adică o frantzóla, cum îi spun grecii. În română s-a pierdut sensul acesta și cuvântul înseamnă doar o pâine albă, lunguiață.
c. Termenul de papagal trimite tot la limba greacă (papagállos), dar acesta vine, de fapt, din arabă (babbaghâ), unde nu însemna altceva decât sunetul scos de pasărea respectivă.
d. Crai nu e un substantiv propriu, nu-i așa? Ei bine, cuvântul bulgăresc kralĭ, cel sârb kralj sau cel maghiar király, toate cu sensul de „rege“, reprezintă, de fapt, numele împăratului Carol cel Mare (742 – 814). Acesta a fost împrumutat de slavi din germanul Karl.
2. Caută în careul de mai jos cei opt termeni care denumesc în limba română mâncăruri de proveniență orientală.
3. În comunitatea ta există mai multe culturi? Dacă da, numește-le.
4. Citește textul de mai jos.
„«Când întâlnești în calea ta un român – îmi zicea mama – să-i zici: Bună ziua!, dar maghiarului să-i zici Io napot!, iar neamțului: Guten Tag!, și treaba fiecăruia dintre dânșii e cum îți dă răspuns.» […] Vorbind despre oameni, ea nu-i înțelegea numai pe români, căci îmi mai dedea tot atât de stăruitor și altă îndrumare. «Dacă-ți rămâne o bucată de pâine – îmi zicea – și o cer de la tine doi dintre ai tăi, s-o tai în doauă bucăți deopotrivă de mari, pentru fiecare câte una. Tot așa să faci și dacă doi străini îți cer bucata. Dacă însă unul dintre ai tăi și un străin ți-o cer, să tai bucata așa, ca una dintre cele doauă bucăți să fie mai mare, iar pe aceasta străinului s-o dai, căci al tău îți este mai apropiat și din partea lui dau ceea ce e mai mult».”
Ioan Slavici, Lumea prin care am trecut
Răspunde la următoarele întrebări:
a. Ce etnii sunt menționate în text?
b. Autorul a copilărit într-o comunitate multiculturală. Cum îl povățuia mama să îi trateze pe oamenii de alte etnii? Crezi că sfaturile ei sunt bune?
c. Explică de ce crezi că este important să adoptăm un comportament binevoitor față de ceilalți.
Împreună cu colegii tăi, alcătuiește un calendar al diversității, care să cuprindă numele și data unor sărbători internaționale și naționale, dar și ale unor sărbători regionale, locale sau școlare, importante pentru comunitatea ta. Alege apoi una dintre sărbători și scrie o pagină în care să prezinți semnificația acesteia, să menționezi câteva informații istorice și să subliniezi de ce este importantă pentru tine.